Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) din cadrul Consiliului Europei au emis un nou aviz critic privind proiectul de lege al Republicii Moldova privind mecanismul de judecare a cauzelor de corupție — denumire care a înlocuit anteriorul titlu de „sistem judiciar anticorupție”. Deși autoritățile moldovene au preluat o parte din recomandările formulate anterior, experții europeni avertizează că persistă probleme serioase de coerență legislativă, claritate procedurală și arhitectură instituțională, care ar putea submina eficiența reformei.
În avizul adoptat la 14 iunie 2025, Comisia de la Veneția salută renunțarea la ideea înființării unui tribunal anticorupție separat — o propunere susținută anterior de președinta Maia Sandu — și opțiunea autorităților pentru crearea unui colegiu specializat în cadrul instanței din Chișinău. „Autoritățile au evaluat în mod sincer cauzele profunde ale disfuncțiilor din sistemul judiciar și au făcut progrese semnificative în verificarea integrității judecătorilor”, se arată în document. Potrivit experților, aproximativ 20% dintre magistrați au părăsit sistemul, iar funcționarea colegiilor specializate a dus la o creștere de peste 30% a ședințelor în cauze de corupție.
Totuși, raportul subliniază lipsa unor garanții esențiale privind eficiența și transparența procesului de selecție a judecătorilor specializați. „Proiectul de lege revizuit nu conține dispoziții clare referitoare la cvorumul necesar, la majoritatea cerută pentru luarea deciziilor în cadrul CSM sau la posibilitatea contestării jurisdicționale a deciziilor de numire”, notează experții. De asemenea, este criticată absența unei proceduri pentru desemnarea unor judecători de rezervă în caz de conflict de interese sau retragere, fapt care ar putea bloca întregul proces.
Printre cele mai contestate prevederi se numără extinderea competențelor colegiului anticorupție și asupra unor infracțiuni ce țin de securitatea statului — precum trădarea, spionajul sau separatismul. Comisia avertizează că, „dacă intenția este ca acest colegiu să aibă competență doar atunci când există și un element de corupție, acest lucru trebuie specificat clar în lege”. În lipsa acestei precizări, proiectul generează confuzii juridice, afectând delimitarea competențelor instanțelor.
Un alt semnal de alarmă vizează funcționarea Curții Supreme de Justiție, aflată în criză de personal. Din cele 20 de posturi prevăzute de lege, doar 10 sunt ocupate. „Este necesară urgentarea numirilor, întrucât subdimensionarea Curții afectează direct capacitatea acesteia de a asigura controlul de legalitate în dosarele de corupție”, se mai menționează în raport.
În ceea ce privește stimulentele financiare pentru magistrați, raportul critică indemnizația unică propusă — echivalentă cu 65% din salariul mediu pentru fiecare an lucrat — considerată insuficientă pentru atragerea unor profesioniști integri. Experții notează că judecătorii preferă suplimente lunare constante, care ar oferi o motivație susținută și stabilitate financiară pe termen lung.
Alte deficiențe invocate privesc lipsa unor criterii clare de eligibilitate. Comisia consideră că actuala formulare privind „integritatea etică și financiară” este prea vagă și nearmonizată cu alte acte legislative. Totodată, avizul atrage atenția asupra absenței unei prevederi privind rotația eșalonată a judecătorilor anticorupție, ceea ce ar putea duce la blocaje dacă toți sunt înlocuiți simultan la finalul mandatului.
În concluzie, Comisia de la Veneția recunoaște deschiderea autorităților moldovene la dialog și îmbunătățirile aduse față de forma inițială a legii, dar avertizează că unele dintre cele mai importante recomandări rămân neimplementate sau au fost adoptate doar parțial. Experții subliniază că doar o lege clară, coerentă și aplicabilă va putea asigura un cadru eficient și credibil de combatere a corupției în Republica Moldova.
