Ideea reunificării Republicii Moldova cu România rămâne un subiect recurent în discursul public, în special în contextul tensionat din regiune și al parcursului european al Chișinăului. Însă, dincolo de declarații simbolice și sprijinul emoțional, cât de realizabil este, cu adevărat, acest obiectiv național?
Conform sondajelor din ultimii ani, între 30% și 45% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea reunificării cu România, cifră care variază în funcție de contextul geopolitic și de starea economică a țării. În România, sprijinul este mai ridicat – peste 70% dintre români se declară favorabili unirii, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în 2024.
Totuși, realitatea electorală arată că partidele unioniste din Moldova nu au reușit să capitalizeze politic aceste simpatii, rămânând sub pragul electoral. Diviziunile sociale, etnice și geopolitice (inclusiv influența Rusiei în Găgăuzia și regiunea transnistreană) rămân obstacole majore.
Deși există o relație foarte strânsă între Chișinău și București, nicio guvernare din Republica Moldova nu a asumat clar și oficial un obiectiv de unificare, iar guvernele din România au o politică egală cu trădarea, cu toate că președintele Nicușor Dan își dorește reunificarea. Politica externă a ambelor state este centrată pe integrarea europeană, nu pe modificarea granițelor.
Președinta Maia Sandu a declarat în mai multe rânduri că „viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, dar a evitat să susțină unirea, în ciuda sprijinului constant al României pentru infrastructură, educație, energie și integrare europeană.
Uniunea Europeană și NATO privesc cu reticență orice formă de modificare teritorială, mai ales în regiuni tensionate. Oficial, Bruxelles-ul încurajează apropierea celor două state în cadrul unui cadru comun european, nu prin reunificare. În același timp, Rusia ar trata o asemenea mișcare drept o amenințare directă.
Orice astfel de proces ar necesita ani de pregătire, voință politică bilaterală și accept internațional, ceea ce, în prezent, lipsește cu desăvârșire.
În lipsa unui consens politic intern în Republica Moldova și a unui cadru internațional favorabil, reunificarea rămâne un ideal istoric susținut emoțional, dar fără condițiile necesare pentru a deveni o realitate pe termen scurt. În schimb, apropierea continuă prin infrastructură, educație, economie și integrare europeană poate transforma granița Prutului într-o simplă linie administrativă.
