Kazahstan: revoltă, revoluţie sau încercare de lovitură de stat cu sprijin extern?

Distribuiți acest articol!

Este vorba despre o dublare a preţului gazului lichefiat de la 1 ianuarie, de la 60 la 120 de teng per litru, asta în condiţiile în care ţara lor dispune de rezerve extrem de importante de hidrocarburi şi o producţie anuală în jurul a 90 milioane de tone, 1,72 de milioane de barili zilnic. 

Foto: Crude Oil Production in Kazakhstan increased to 1587.69 BBL/D/1K in September from 1511.77 BBL/D/1K in August of 2021. source: U.S. Energy Information Administration

Dar interesul reprezentat de “miza Kazahstan” nu se opreşte aici. Chiar deloc căci, aşa cum puteţi vedea, ţara reprezintă un rezervor complex de materii prime dintre care mai toate strategice şi din ce în ce mai cerute de economiile super-industrializate care trec pe producţie asistată de roboţi şi preconizează viitoare capacităţi industriale care să folosească exclusiv sau aproape exclusiv linii robotizate (vezi aici un raport foarte complet asupra bogăţiilor subsolului din Kazahstan). În condiţiile în care China deţine aproape monopolul total al unora dintre materiile prime necesare tehnologiilor de vârf, atunci este absolut firesc interesul enorm pentru resurse ca acestea ale Kazahstanului:

Aşa se explică reacţiile imediate, chiar de panică, înregistrate pe diferite pieţe specializate. Reacţia a fost imediată şi extrem de puternică, spre exemplu, în cazul tranzacţionării uraniului, Kazahstanul fiind sursa a 40% din producţia globală. Preţul uraniului a crescut cu 8% într-o singură zi. Acţiunile celor mai mari trei companii din Kazahstan listate la London Stock Exchange au înregistrat ieri pierderi enorme: NAC Kazatonorom, cel mai mare poducător de uraniu, a pierdut 7% într-o singură zi:

În aceste condiţii, este explicabil interesul enorm creat de evenimentele haotice din Kazahstan şi scenele de violenţă, câteodată extreme, dintre protestatri şi forţele de ordine,

 » Read More