Patru mituri despre armata Rusiei, demontate

Distribuiți acest articol!

Mitul 1. Războiul din Cecenia (1994-1995) este o dovadă că armata Rusiei este incompetentă şi depăşită

Primul război cecen, dezastruos pentru Rusia, a scos la iveală paragina şocantă a armatei ruse după apogeul ei sovietic. Prăbuşirea economică şi corupţia o afectaseră serios –  de la tentativele ofiţerilor de a vinde submarine traficanţilor de droguri la alcoolism şi piloţi nereexperimentaţi – culminând cu zdrobirea umilitoare a coloanelor militare în capitala separatistă cecenă Grozni.

Realitate. În 1999, Putin a trimis din nou armata în Cecenia. Cu ajutorul unor tactici îmbunătăţite ale războiului urban, de data asta a demontat metodic Grozni ca apoi să-i spulbere pe rebeli, măturând aproape un deceniu de insurgenţă violentă. Forţele armate şi de securitate ale Rusiei au pierdut atunci 7.000 de oameni, demontând mitul că Rusia nu tolerează pierderi militare.

În 2009, Moscova a început o acţiune de reorganizare, profesionalizare, modernizare şi recapitalizare selectivă a armatei.

Războaiele din Ucraina şi Siria, în 2014 şi 2015, au arătat că armata rusă s-a pregătit pentru un război cu mai puţine victime în rândul forţelor regulate: supraveghere cu drone, capabilităţi de lovire cu precizie şi companii militare private clandestine (celebrul grup de mercenari Wagner).

Mitul 2. Rusia caută să câştige prin copleşirea numerică a inamicului

Rusia are reputaţia caricaturală de a arunca în lupta cu rivali superiori mase de oameni şi arme grele. 

Adevărul este că, în ciuda unor inovaţii tehnice şi doctrinare însemnate, comandanţii militari ruşi erau traşi înapoi de epurările politice, deficitul de educaţie şi bariere lingvistice ale soldaţilor din statele sovietice. Drept urmare, Rusia trimitea valuri de infanterie ca un scut uman contra inamicilor apăraţi de tranşee.

Realitate. Tacticile militare ruse pun accent pe război „non-contact”

Războaiele recente din Siria şi Ucraina au arătat că forţele ruse practică războiul „non-contact”,

 » Read More