Puciul de la Moscova. Ultima aventură a sovietelor în drumul spre coşul de gunoi al istoriei

Distribuiți acest articol!

Pe 18 august 1991, Mihail Gorbaciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi omul care avea de câţiva ani obiectivul aproape imposibil de a reforma Uniunea Sovietică fără a o distruge definitiv, se bucura de ultima sa zi de vacanţă pe coasta crimeeană. Vacanţa nu fusese neapărat cea mai reuşită. Sfârşitul vacanţei urma să aducă un eveniment pentru care muncise mult în ultimele luni, mai ales pe fondul terenului schimbător de negociere dintre centrul sovietic şi republicile tot mai dornice de autonomie ori chiar de independenţă. Mai exact, pe 20 august, Rusia lui Elţîn, Kazahstanul şi Uzbekistanul urmau să semneze Noul Tratat al Uniunii, documentul despre care Gorbaciov credea că va urma să salveze URSS, îmbrăcând-o în alte haine, din drumul ei spre prăbuşire.

După o dimineaţă petrecută la plajă cu soţia sa, după-amiaza zilei de 18 august a fost dedicată scrierii şi rescrierii discursului pe care urma să-l rostească cu ocazia semnării documentului. Pe la ora 16:30, l-a sunat pe Georgi Şahnazarov, unul dintre consilierii săi aflaţi în vacanţă în apropiere, pentru a se consulta în privinţa discursului. Avea să fie ultimul apel telefonic făcut de Gorbaciov pentru câteva zile.

Scenariul Hruşciov

Când a terminat de vorbit cu Şahnazarov, liderul sovietic nu ştia, însă, acest lucru. Au trecut câteva minute, timp în care Gorbaciov s-a aşezat într-un fotoliu şi a început să citească ziarul, până când va înţelege că nu trăia doar ultima după-amiază de vacanţă, ci şi foarte probabil ultimele sale ore în fruntea Uniunii Sovietice. A fost întrerupt de şeful aparatului său personal de securitate pentru a fi anunţat că are nişte vizitatori de la Moscova. Cu excepţia generalului Varennikov, comandantul forţelor terestre ale URSS, Gorbaciov era apropiat de toţi cei care i-au fost enumeraţi ca făcând parte din grupul vizitatorilor.

 » Read More