Republica Moldova sărbătorește astăzi Ziua Portului Popular, simbol al identității și demnității naționale

În ultima duminică a lunii iunie, în Republica Moldova este celebrată Ziua Națională a Portului Popular, o sărbătoare care scoate în evidență valoarea costumelor tradiționale. Cu această ocazie, au loc diverse manifestări culturale, iar oamenii sunt încurajați să îmbrace straie populare.

Portul popular moldovenesc și românesc în general este nu doar o simplă haină, ci o adevărată relicvă, deoarece fiecare cusătură și fiecare ornament spune o poveste despre locul, oamenii și valorile care-i reprezintă.

În gospodăriile de altădată, femeile aveau rolul central în realizarea pieselor de bază ale costumului: ele pregăteau fibrele textile din cânepă și in, țeseau pânza, coseau și împodobeau cu migală cămășile, fotele, catrințele, brâiele și alte piese decorative. La rândul lor, bărbații prelucrau stofele, le bătătoreau pentru a le da rezistență, confecționând haine groase pentru iarnă, precum sumanele, contașele sau burnuzele.

Tot bărbații prelucrau pieile, realizând cojoace, cheptare sau bondițe, dar și încălțăminte și accesorii, precum chimirele, bricegele sau punguțele pentru bani și tutun.

Costumul tradițional femeiesc este compus din ie, catrință, fotă și brâu, fiecare purtând simboluri proprii. În funcție de regiune, ornamentele, culorile și croiala variază, reflectând specificul cultural local.

Costumul bărbătesc, mai simplu în aparență, este format din cămașă, pantaloni (denumiți în unele regiuni izmene sau ițari) și brâu. În sezonul cald, albul domina vestimentația, semn al purității, în timp ce iarna hainele deveneau mai închise la culoare, confecționate din lână sau piei. Un element distinctiv al bărbaților cu statut era chimirul, uneori cu trei sau patru catarame, în care își purtau uneltele personale, simbol al puterii și al gospodarului de vază.

Încălțămintea varia în funcție de ocazie: de la opinci în zilele de lucru, la papuci, cizme sau bocanci în zilele de sărbătoare.