Tupeu și nesimțire marca PAS! Popșoi îi explică în engleză unui europarlamentar român de ce R. Moldova nu a ratificat Carta Limbilor Minoritare

Republica Moldova nu a ratificat până acum Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, deși a semnat documentul încă în 2002, deoarece n-are suficienți bani. Cel puțin așa s-a justificat ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, în fața europarlamentarului român, prințul Şerban Dimitrie Sturdza, care l-a întrebat ce-i cu această întârziere. Mai mult, șeful diplomației de la Chișinău a ales să răspundă în engleză, deși a fost întrebat în română.

„Având în vedere faptul că limba română este limba oficială a Republicii Moldova, de ce, în pofida a acestui cadru juridic clar, Republica Moldova nu a ratificat nici până astăzi, după 20 de ani, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare?”, a întrebat europarlamentarul român, în cadrul unor dezbateri la Parlamentul European.

El a mai adăugat că, din această cauză, limba română, dar și limbile minorităților, altele decât cea rusă, sunt defavorizate.

„În lipsa unei asemenea ratificări, limba rusă continuă să fie promovată, în mod eronat, ca limbă de comunicare interetnică, ceea ce perpetuează confuzia și poate genera dezechilibre în raport cu alte comunități etnice, care ar putea beneficia, la rândul lor, de recunoaștere cultural-lingvistică. Care sunt obstacolele practice, tehnice, politice sau instituționale care împiedică această ratificare? Și când credeți că Republica Moldova va face acest pas firesc, natural, către alinierea cu standardele Consiliului Europei?”, a mai întrebat Şerban Dimitrie Sturdza.  

Drept răspuns, Mihai Popșoi a invocat, în limba engleză, lipsa capacității administrative și a fondurilor necesare pentru implementarea prevederilor acestui document.

„Când vine vorba despre limbile regionale, în primul rând este nevoie de finanțare. Voi fi cât se poate de direct. Dacă vom avea mai multe resurse, vom putea implementa acest lucru, deoarece este necesară o investiție financiară certă, iar din perspectiva economiștilor noștri, aceasta rămâne o problemă. Totuși, vreau să vă asigur că suntem dispuși să sprijinim comunitatea ucraineană, comunitatea bulgară și pe cea găgăuză, pentru ca aceștia să poată urma educația în limba lor maternă, deoarece acest lucru este un interes național. Altfel, dacă aceste comunități devin vulnerabile sau cad sub influența propagandei adverse, acest lucru este dăunător pentru securitatea noastră”, a declarat ministrul moldovean de Externe.

Potrivit standardelor Consiliului Europei, o limbă regională sau minoritară capătă recunoaștere oficială într-o localitate dacă este vorbită de cel puțin 20% din populație. Astfel, după ratificare, Guvernul Republicii Moldova ar trebui să aprobe lista limbilor eligibile (ucraineană, găgăuză, bulgară, rusă) și lista localităților în care acestea ating pragul legal.

În practică, acest lucru ar limita statutul limbii ruse la câteva localități, în special cele locuite de lipoveni. De exemplu, în Chișinău, rușii nu trec de pragul de 20%, iar în regiunea transnistreană, în 56 din cele 71 de primării, etnicii români sunt majoritari. Prin urmare, ratificarea Cartei ar contribui la clarificarea situației lingvistice și la consolidarea statutului limbii române ca unică limbă oficială a statului.

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare a fost semnată de Republica Moldova pe 11 iulie 2002, dar procesul de ratificare a fost tergiversat de mai bine de două decenii.